Dacă dețineți o peluză sau un teren pe care obișnuiți să-l îngrijiți în mod regulat, motocoasa (sau motocositoarea) este un instrument util cu prețuri accesibile care vă permite să curățați excesul de vegetație de la sol sau chiar să întrețineți tufișurile și copăceii. Oferita in mai multe forme și folosind mai multe soluții tehnice, motocoasa este o unealtă utilă, iar acest ghid vă va prezenta criteriile pe care trebuie să le aveți în vedere atunci când achiziționați un astfel de produs.
Deși este o unealtă simplă, motocoasa este mai nou apărută decât am crede și este mult mai tânără decât masina de tuns iarba. Aceasta a fost inventată în 1970 de către un texan, care a admirat eficiența perilor de curățare a sistemelor verticale folosite în spălătoriile auto și care s-a gândit să folosească un filament moale care devine rigid la viteze mari.
Astfel s-a născut motocoasa, iar în cei aproape 50 de ani care au trecut de atunci, această unealtă a devenit una dintre cele mai des uzitate aparate motorizate destinate îngrijirii grădinilor și peluzelor.
Ce alegem: mașina de tuns iarbă sau motocoasa
Deși au utilizări care par apropiate, cele două unelte pentru grădinărit nu se pot înlocui prea ușor una pe alta, cei care vor să aibă grijă de teren fiind nevoiți să aleagă una, alta sau chiar ambele în funcție de nevoi.
Principalul avantaj al motocoasei este prețul vizibil mai mic. În timp ce masinile de tuns iarba depășesc ușor un preț de 2000 de lei și ajung mult mai sus în cazul modelelor mai pretențioase cu propulsie, o motocoasă bună poate fi găsită la un preț de cel mult 1000 de lei, trecând peste acest prag doar în cazul unor modele de vârf sau în cazul modelelor profesionale de tip cărucior.
Al doilea avantaj al motocoasei este modul versatil de tăiere. Tăierea cu fir este eficientă la tunderea ierbii foarte înalte și este mai prietenoasă cu integritatea firelor de iarbă, în timp ce tăierea cu cuțit acoperă un domeniu pe care mașina de tuns iarbă nici nu-l poate acoperi, adică cel al curățării sau tăierii tufelor și arbuștilor.
În final, motocoasa are avantajul că este mai ușoară și mai mică, fiind astfel mult mai ușor de depozitat atunci când spațiul este limitat.
Mașina de tuns iarbă rămâne însă un lider atunci când aveți de acoperit zone mari de teren, motocoasa devenind cam obositoare după o vreme în acest regim de lucru, și permite tăierea precisă la înălțime constantă a ierbii, oferind astfel un aspect final superior care este greu de obținut cu o motocoasă.
Cum alegem o motocoasă
Motocoasele disponibile în acest prezent pe piață folosesc diferite soluții tehnice în funcție de preț și nevoile cumpărătorului, de aceea trebuie să fiți atenți la detalii pentru a găsi un produs ideal. Chiar dacă aceste seamănă între ele, elementul de tăiere fiind amplasat la capătul unei tije care ascunde axul de transmisie, producătorii au venit cu diferite surse de putere (benzină sau curent electric), capete de tăiere (cu fir, cu cuțite sau cu disc) și cu sisteme de susținere (ghidon, mâner sau ham).
Cum alegem o motocositoare în funcție de sistemul de tăiere
Tăierea cu fir este modul de lucru de bază și folosește un fir de nailon care iese de o parte și de alta a capului de tăiere. Un material moale, acesta se rigidizează sub acțiunea forței centrifuge atunci când este rotit și poate astfel tăia cu precizie iarba sau vegetația mai moale. Un avantaj al maleabilității materialului folosit pentru tăiere este posibilitatea de a trece ușor peste obstacole precum pietre sau butuci, firele care se rup fiind ușor de înlocuit prin tragerea în afară a unei porțiuni noi din rola ascunsă în capul de tăiere. Acest mod de tăiere este foarte bun și pentru finisaje, însă nu este atât de eficient pe suprafețe mai mari de 200 de metri pătrați deoarece necesită timp și devine obositor.
Pe piață au existat și modele care au folosit un lanț metalic subțire în locul firului de nailon, însă acestea au fost interzise pe teritoriul Uniunii Europene deoarece au produs accidente grave, dintre care unul mortal.
Tăierea cu cuțite este destinată atât retezării ierburilor mai dese cât și a buruienilor sau tufișurilor mici, aceasta folosind un cap cu două sau trei lame fabricate din oțel. Mai puțin prietenos cu iarba decât firul de nailon, cuțitul are însă o eficiență mai bună și poate fi folosit fără probleme și pe suprafețe mai mari de teren de 200 – 600 de metri pătrați. Dincolo de această limită, este bine să vă gândiți la achiziția unei mașini de tuns iarba deoarece motocoasa ar necesita prea mult timp și ar fi prea obositor de utilizat.
Tăierea cu discuri este derivată din cea cu cuțite, aceasta oferind mai mulți dinți de dimensiuni mai reduse care sunt mai buni pentru tăierea tulpinilor și crenguțelor vegetației mai dure. La fel ca sistemul cu cuțite, acesta nu este însă bun pentru finisaje și este sensibil la impactul cu pietrele sau alte obiecte dure care se pot ascunde prin iarbă.
Din fericire, cei mai mulți producători oferă motocoase cu capete interschimbabile care oferă două sau trei moduri de lucru, cumpărătorul putându-le schimba foarte ușor pentru a-și adapta modul de lucru în funcție de ce vrea să facă.
Cum alegem o motocoasă în funcție de motor
Motocoasele destinate utilizării în mediul neprofesional sunt motorizate fie de motoare electrice, fie de motoare cu ardere internă.
Disponibile atât în versiune cu alimentare de la priză cât și cu alimentare de la acumulatori, motoarele electrice au putere mare și sunt mai silențioase decât rivalele cu benzină. În cazul modelelor fără acumulatori, raza lor de acțiune este însă limitată de cablurile electrice la 30 – 40 de metri, în timp ce modelele cu acumulatori au prețuri mai piperate, o autonomie redusă și un timp de reîncărcare destul de ridicat de una până la două ore.
De aceea, aceste modele sunt recomandate pentru întreținerea unui teren mic cu suprafață de 100 – 200 de metri pătrați. Puterea motoarelor electrice poate fi în acest caz de 600 – 1000W, modelele mai puternice fiind destinate doar lucrării pe suprafețe mai întinse de teren.
Modelele care folosesc motoare cu ardere internă au prețuri mai scăzute decât modelele electrice cu acumulatori și sunt o opțiune bună dacă vreți să îngrijiți suprafețe mai mari de teren de până la 600 de metri pătrați. În funcție de puterea necesară, motoarele oferite pot fi în doi sau patru timpi cu unul sau doi cilindri. Dezavantajele lor sunt nivelul de zgomotul ridicat. greutatea mai mare, vibrațiile și întreținerea regulată a filtrelor de aer, bujiilor și uleiului.
Pentru întreținerea unui teren de până în 200 de metri pătrați, un motor cu benzină de 1,5 CP ar trebui să fie suficient, în timp ce suprafețele mai mari necesită optarea pentru un motor de 2 – 3 CP. Motoarele mai puternice de 3 CP sunt recomandate în general doar pentru mediul agricol, unde un tractor mic nu se descurcă din cauza dificultăților terenului.
Cum alegem o motocoasă în funcție de formă și dimensiuni
Deși toate motocoasele seamănă destul de mult între ele, producătorii au dezvoltat câteva tipuri derivate utile în anumite scenarii.
Motocoasele cu mâner (sau buclă) sunt în cele mai comune și sunt utile pentru suprafețe mai mici de teren. Acestea se prind precum o lopată, cu o mână mai jos decât alta, și oferă un mâner mare pentru ghidare și o suprafața de prindere pentru susținere.
Motocoasele cu ghidon și ham sunt modelele recomandate pentru suprafețe mai mari de 200 de metri pătrați, acestea oferind atât un control mai sigur și mai fin, însă sunt mai voluminoase și mai grele. Cele mai multe modele folosesc de altfel acest design deoarece oferă un compromis bun între dimensiune și ergonomie.
Motocoasele cu rucsac pot fi prinse de corp sau împachetate într-un ghiozdan care se pune în spate, acestea fiind în general modele de mare putere care au nevoie de acumulatori sau rezervor de benzină de mare capacitate. Dacă intenționați să lucrați pe suprafețe mari de teren, acestea sunt însă și cele mai ușor de suportat pe perioade lungi de timp.
În toate aceste cazuri, nu trebuie să ignorați masa totală, o motocoasă ergonomică având sub 5-6 kilograme pentru a nu deveni obositoare. Un alt detaliu este poziționarea motorului: în general, motorul este amplasat la capătul superior al tijei și este mai ușor de suportat, însă unele modele electrice așează motorul în partea inferioară a tijei imediat deasupra elementului de tăiere, și sunt mai dificile.
Alte criterii pentru alegerea unei motocoase
Dacă v-ați decis pentru un anumit tip de model pe baza criteriilor de bază de mai sus, este bine să fiți atenția și la alte detalii.
Reglaje de lungime și unghi: pentru a face utilizarea cât mai plăcută, este recomandat să alegeți un model a cărui tijă se poate extinde, pentru a o adapta la înălțimea utilizatorului, și al cărui element de tăiere are unghi ajustabil, pentru a obține ușor poziția paralelă cu solul care este de dorit sau, dimpotrivă, pentru a tăia la 90 de grade..
Turații și viteze: de multe ori, motocoasele nu au nevoie decât de o singură viteză, cumpărătorul trebuind să aleagă doar un model cu peste 10.000 de rotații pe minut. Pentru scenarii mai avansate, se pot alege modele cu două sau trei viteze.
Autonomia: în cazul unui motor electric cu acumulator sau al unui motor cu benzină, verificați autonomia maximă specificată de către producător. Pentru un teren mic, jumătate de oră ar trebui să fie suficient, însă pentru suprafețe mai mari aveți nevoie de o oră.
Lățimea de tăiere: sistemele cu fir, cuțite sau disc pot oferi o lățime de tăiere între 20 și 35 de centimetri, cele mai mari fiind, în mod clar, și cele mai eficiente
Sisteme de protecție: firul de nailon nu prea poate produce răniri, însă cuțitele și discurile sunt periculoase. Trebuie să alegeți un model care oferă capac de protecție, protecție împotriva pornirii accidentale și, eventual, frână de urgență.
Auto-derulare: în cazul modelelor cu fir, se oferă opțional posibilitatea extinderii rapide a firului tocit sau rupt fără a fi nevoiți să vă aplecați și să umblați la elementul de tăiere.
Recomandări de motocoase